Cauta
Adauga
Sign In

Impozitarea unică în România, un mit: categoriile de români care nu plătesc impozit ca tine

Impozitarea unică în România, un mit: categoriile de români care nu plătesc impozit ca tine

impozitarea unica in romania un mit

Legislația română conține mai multe categorii de angajați despre care putem afirma, fără urmă de îndoială, că sunt niște privilegiați din punct de vedere fiscal. De ce? Pentru că acești oameni sunt scutiți de anumite dări către stat, care pentru majoritatea salariaților sunt obligatorii și care, implicit, le scade acestora venitul încasat în mână la finalul lunii.

Vom face și noi o trecere în revistă a domeniilor de activitate care se bucură de beneficii fiscale în România, mai ales că legislația tocmai ce a fost modificată.

Au apărut noi categorii de angajați privilegiați de Codul fiscal

Legea nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, proaspăt publicată în Monitorul Oficial al României, extinde puternic aria beneficiarilor de privilegii fiscale din țara noastră. De acum, protejați de normele dure ale Codului fiscal privind impozitarea muncii vor fi scutiți circa 300.000 de angajați din agricultură, dar și din industria alimentară.

Iată, concret, domeniile de activitate pentru care sunt valabile noile măsuri:

1. cod CAEN 01: Agricultură, vânătoare și servicii anexe
011 — Cultivarea plantelor nepermanente;
012 — Cultivarea plantelor din culturi permanente;
013 — Cultivarea plantelor pentru înmulțire;
014 — Creșterea animalelor;
015 — Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor);
016 — Activități auxiliare agriculturii și activități dupărecoltare;
2. cod CAEN 10: Industria alimentară.

Ce beneficii primesc acești angajați, concret

Pentru început, notăm faptul că în domeniile de activitate anterior menționate, angajații vor beneficia de un salariu minim diferențiat. Acesta a fost stabilit de autoritățile noastre la pragul de 3.000 de lei brut.

Un alt beneficiu acordat acestor salariați români se referă la dispariția impozitului de 10% pe venit, iar apoi scutirea de plata celor 10% – contributie la sanatate (CASS). Legea prevede, de asemenea, scaderea contributiei la pensii (CAS) de la 25% la 21,25%.

De reținut că facilitățile se vor aplica la veniturile brute lunare între 3.000 și 30.000 de lei, dacă salariații au normă întreagă de muncă (adică opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână). Pentru sumele ce depășesc 30.000 de lei se vor calcula și plăti taxele salariale obișnuite.

„De la CAS se taie practic 3,75 puncte procentuale care mergeau la pilonul II de pensii, adica la pensia de stat administrata privat. Totusi, daca vor sa beneficieze la batranete de pilonul II, angajatii pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Angajatorul va plati o contributie asiguratorie pentru munca redusa cu 85% din valoarea ei. Astfel contributia scade de la 2,25% la 0,337% din salariul brut.
Astfel, in sectorul agro-alimentar, la conditii normale de munca, la un salariu minim brut de 3000 de lei, angajatul fara persoane in intretinere primeste in mana un salariu net de 2362 de lei, iar angajatorul plateste un cost salarial (salariu complet) de 3010 lei.
Spre comparatie, in majoritatea sectoarelor din economia romaneasca, in anul 2022 salariul minim brut este de 2550 de lei. Angajatul primeste in mana un salariu net de 1524 de lei, iar firma plateste un cost total salarial (salariul complet) de 2607 lei”, conform startupcafe.ro.

Pentru aplicarea acestei legi, mai trebuie îndeplinite, cumulativ, condițiile de mai jos:
„-angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile menționate la lit. a) în limita a cel puțîn 80% din cifra de afaceri totală. Pentru angajatorii nou-înființați, respectiv înregistrați la registrul comerțului/înregistrați fiscal începând cu luna iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat de la dată înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenți la dată de 1 iunie 2022 se consideră că baza de calcul cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la dată înregistrării în cazul celor constituiți/înregistrați în perioada cuprinsă între începutul anului și dată de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Pentru angajatorii existenți la dată de 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie 2022, cifra de afaceri din activitățile menționate la lit. a) se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna in care se aplică scutirea. Această cifra de afaceri se realizează pe baza de contract sau comandă și acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum și alte activități auxiliare necesare activităților menționate la lit. a). Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producția realizată și nefacturata;
-veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 30.000 lei, obținut din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar ce depășește 30.000 lei nu va beneficia de facilități fiscale;
-scutirea se aplică potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanțelor”, după cum indică Art. 60 din legea citată mai sus.

În aceeași notă, cei de la Profit.ro au alcătuit o listă, scurtă și la obiect, cu privire la cele 11 categorii de beneficiari ai unor privilegii fiscale, pe piața muncii de la noi din țară. Iată cum arată aceasta:

„1. IT-ști – scutire de impozit pe venit de 10%
2. Cercetători – scutire de impozit pe venit de 10%
3. Angajați construcții (aici intră și cei care lucrează în birou) – scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II
4. Angajați din agricultură și industria alimentară – scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II (opțional)
5. Activități independente – Se aplică doar impozitul pe venit, dar contribuțiile sociale sunt aplicabile doar asupra unei sume reprezentând 12 salarii minime pe economie.
6. Contracte de activitate sportivă – sunt taxate similar activității independente
7. Drepturi de autor – avem un sistem real de venituri minus cheltuieli exact ca la activitate independentă și un sistem forfetar în care se deduce o cotă de 40% și se aplică impozitul pe venit doar asupra acestor venituri reduse cu cota forfetară. Se aplică contribuția de pensie și sănătate doar dacă nu există alte tipuri de venituri de natură salarială.
8. Venituri din chirii – impozitul este 10%, dar avem deducere forfetară de 40% din venitul brut. Deci practic impozitul este de doar 6%, cu o contribuție la sănătate de 10% plafonată la 12 salarii minime/economie dacă se depășește plafonul.
9. Venituri din investiții – cotă generală de 10% aplicabilă pentru dobânzi, câștiguri de capital, cu excepția de 5% pentru veniturile din dividende. La fel, în această situație se aplică contribuție la sănătate doar dacă se depășește plafonul.
10. Microîntreprinderi (adică sub plafonul de 1 milion euro): taxare pe venit 1% sau 3%
11. Horeca: impozit specific în funcție de paturi sau suprafață (în funcție de domeniu)”.


Citiți articolul original pe Playtech

Declinarea răspunderii! pringalati.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Toate mărcile aparțin proprietarilor lor de drept, toate materialele autorilor lor. Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALTII AU CITIT SI...

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola