Filosofia rotativei PSD-PNL: cine va plăti și cine vor fi cei păcăliți? (DW)
Premierul Nicolae Ciucă a spus de mai multe ori anul trecut că pe 25 mai 2023 îi va ceda fotoliul de la Palatul Victoria șefului PSD, Marcel Ciolacu. Între timp, PSD și PNL dau de înțeles pe canale neoficiale că liderii celor două partide, Ciucă și Ciolacu, ar fi ajuns la o altă înțelegere: generalul Nicolae Ciucă să rămână în fruntea guvernului, sub același pretext bun la toate, evoluția războiului din Ucraina, Marcel Ciolacu să-și vadă de partid și de campania electorală, iar prada guvernamentală să se împartă, mai judicios, dacă se poate cu excluderea UDMR de la guvernare.
Aruncarea maghiarilor peste bord e în egală măsură utilă pentru discursul populist-naționalist atât din PSD, cât și din PNL, mai ales după aplauzele reprezentanților UDMR la discursul lui Viktor Orban de la Tușnad.
Nevoia de stabilitate într-o țară vecină cu războiul e importantă, dar jocul politic fără opoziție e periculos și cade cu ușurință în afara regulilor democratice. Din această perspectivă rotativa este doar un instrument care asigură perpetuarea la putere a intereselor personale sau de grup și ignorarea celor naționale. Nerespectarea rotativei ar fi doar un nou joc opac, făcut în detrimentul electoratului prin eliminarea regulilor transparenței care definesc, între altele, sistemele democratice. Victimele acestui joc sunt alegătorii, iar cei păcăliți ar putea fi liberalii. Cadoul otrăvit pe care PSD vrea să-l ofere ar putea duce nu doar la erodarea și mai mare a PNL sau la creșterea nemulțumirilor în partid, ci și la reacții tot mai nervoase față de președintele Klaus Iohannis, care îi patronează pe liberali, cu atitudine de senior feudal, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.
EXCLUSIV S-a prescris infracțiunea de luare de mită și într-o anchetă DNA care a anchetat în premieră o șpagă între firme corporatiste. Șeful Oracle recunoscuse că primise mită de 570.000 de euro pentru a le face reduceri de preț la licențe IT (G4Media.ro)
La sfârșitul lunii decembrie 2022, Tribunalul București a respins acordul de recunoaștere a vinovăției semnat, în fața procurorilor DNA, de Sorin Mihai Mîndruțescu, fost șef în multinaționala din domeniul IT Oracle România. Motivul: posibilitatea condamnării pentru mai multe fapte de luare de mită de care acesta era acuzat s-a prescris în noiembrie 2021. Mîndruțescu recunoscuse că a primit șpăgi de aproape 570.000 de euro de la șefii altor firme private pentru a le face reduceri de preț la licențe IT pe care mituitorii intenționau, apoi, să le vândă unor instituții publice. Dosarul a reprezentat o premieră prin faptul că au fost incriminate șpăgi date/luate între firme privat. În marea majoritate a cazurilor, circuitul mitelor anchetate de procurori are ca destinatari reprezentanți/angajați ai Statului sau ai administrației publice locale.
Integral pe pagina G4Media.
Politicieni vs politica pumnului. De ce sunt partidele românești fățarnice în privința violenței domestice (Europa Liberă)
Cazul de violență domestică din familia deputatului AUR Dumitru Focșa readuce în dezbatere modul în care se raportează partidele românești la fenomenul violenței asupra femeilor. În 2022, numărul de cazuri de violență domestică a crescut cu peste 13% față de 2021.
În 2022, Poliția a înregistrat aproape 40.000 de fapte de violență domestică în familiile românești, dar numai în primele 8 luni ale lui 2022. Datele pentru restul anului urmează a fi actualizate.
Deputatul Dumitru Focșa și-ar fi bătut soția săptămâna trecută, iar aceasta a ajuns la spital pentru îngrijiri medicale. Parlamentarul a declarat că soția ar fi fost de vină din cauza „geloziei extreme”.
Colegii lui de la AUR, inițial, au avut un discurs similar în primele zile după conflict. Abia duminică seară, liderul AUR George Simion a anunțat excluderea din partid a lui Dumitru Focșa și i-a cerut demisia.
În cazul în care un parlamentar dintr-un partid adversar este acuzat de violență domestică, membrii celorlalte ies, de regulă, cu declarații împotriva lui, spun analiștii. Nu la fel de vocali sunt politicieni și în privința colegilor de partid.
Analistul politic Andrei Țăranu și activista pentru drepturile femeilor Andreea Rusu, directoare executivă la Centrul Filia, spun pentru Europa Liberă că partidele politice suferă de ipocrizie când vine vorba de condamnarea violenței domestice.
Folosesc tema cu preponderență pentru a-și critica adversarii însă, în realitate, măsurile concrete pe care le iau sunt foarte puține sau lipsesc cu desăvârșire.
Prima şedinţă de politică monetară a BNR din 2023. Părerile analiştilor sunt împărţite (Ziarul Financiar)
BNR are programată pentru astăzi prima şedinţă de politică monetară din 2023, iar unii analişti se aşteaptă la continuarea ciclului de înăsprire a politicii monetare, anticipând majorarea dobânzii-cheie cu 0,25 puncte procentuale (pp), de la 6,75% până la 7,00%, însă există şi economişti care cred că este mai probabilă menţinerea ratei-cheie la 6,75%.
Valentin Tătaru, economistul-şef al ING: „Noi înclinăm în favoarea unei creşteri cu ultimele 25 de puncte de bază (0,25 puncte procentuale – n.red.), până la 7,00%, comparativ cu o decizie de menţinere a dobânzii.
Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR: Ne aşteptăm ca BNR să menţină dobânda neschimbată la 6,75% la şedinţa Consiliului din 10 ianuarie. O creştere de 25 pb ar aduce puţine beneficii şi ar fi oarecum împotriva relaxării recente de facto a condiţiilor de lichiditate“.
Inflaţia poate intra pe o pantă de scădere în 2023, însă va rămâne totuşi la un nivel ridicat, după ce în a doua jumătate a anului 2022 a urcat la maximul ultimelor două decenii, apropiindu-se de 17%, iar BNR poate continua să majoreze dobânda-cheie de la 6,75% cu cât a închis anul 2022. În aceste condiţii şi dobânzile pe piaţa interbancară vor continua să crească şi dobânzile la credite vor continua ascensiunea, scrie Ziarul Financiar.
Chiar e nevoie ca drumul spre Greenfield să treacă prin Pădurea Băneasa? Un caz de manual despre dezvoltare urbanistică haotică, cumpărători amăgiți și un primar care s-a răzgândit (HotNews.ro)
Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a certat sâmbătă Poliția Română și Romsilva că au închis drumul forestier, prin mijlocul Pădurii Băneasa, prin care mașinile merg ca să ajungă spre Cartierul Greenfield, deși circulația este interzisă pe drumurile forestiere, iar o sentință definitivă a instanței consfințește asta. Declarația primarului a stârnit zeci de reacții negative deoarece, în mandatul lui Gabriela Firea și Daniel Tudorache, care au susținut construirea drumului prin inima pădurii și au făcut mai multe demersuri în acest sens, atât Clotilde Armand cât și USR București au apărat pădurea și au fost împotriva proiectului.
Primarul Armand a revenit, luni, cu o postare pe Facebook, în care susține că drumul prin Pădurea Băneasa trebuie să rămână forestier, a scris, luni, primarul Clotilde Armand pe pagina de Facebook. Primarul spune că susține accesul spre cartierul Greenfield pe acest drum, prin pădure, doar până la construirea unor noi drumuri de acces, din Șoseaua de Centură.
Între Șoseaua de Centură și Cartierul Greenfield este calea ferată, care poate fi traversată la sol, cu barieră sau cu pasaj, scrie HotNews.ro.
Citiți articolul original pe
