Cauta
Adauga
Sign In

De ce România își urăște președinții (PressOne)

De ce România își urăște președinții (PressOne)

de ce romania isi uraste presedintii

Klaus Iohannis, slalom printre plagiatul lui Ciucă, Legile Securității și România educată (SpotMedia)

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți seară o conferință de presă în care a primit o mulțime întrebări, pe cele mai importante subiecte pentru români, dar a oferit extrem de puține răspunsuri.

Șeful statului a convocat conferința pentru a se lăuda cu rezultatele obținute la Summit-ul NATO și la Consiliul European în ce privește securitatea României, în contextul războiului. El a vrut ca românii să știe și „să fie clar” că „rezultatele nu au căzut din cer”, ci „foarte multă lume a lucrat foarte mult timp” pentru ele.

Apoi a acceptat întrebări de la jurnaliști, care au variat de la modificările Codului Fiscal, la cele prin care românii să fie susținuți în fața scumpirilor tot mai mari, independența justiției, dar și amenințările la libertatea presei.

Iohannis nu a oferit răspunsuri concrete, dar mai multe dintre formulările sale au spus mai multe despre viziunea sa, notează SpotMedia. De exemplu, întrebat de subvenția de 50 de bani la litrul de carburant, criticată de români, președintele a răspuns „bugetul de stat nu are cum să suporte pentru toată lumea toate scumpirile”, considerând că „banii noștri, ai statului”, trebuie „cheltuiți cu chibzuință”.

În ce privește Legea avertizorilor de integritate, care, în forma Parlamentului, bagă pumnul în gură celor care raportează corupția, Iohannis a lăsat să se înțeleagă că dacă nu pică la CCR, o va întoarce el în Parlament.

Și de data aceasta șeful statului s-a declarat mulțumit de activitatea Guvernului și a refuzat să discute despre acuzațiile de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă.

Pus față în față cu rezultatele dezastruoase ale sistemului de învățământ și întrebat dacă consideră un eșec proiectul său „România Educată”, președintele a spus că în niciun caz, pentru că abia acum urmează să fie implementat. Când i s-a atras atenția că totuși sunt 6 ani și jumătate de când a lansat proiectul, a dat vina pe dificultăți de natură politică.

Iohannis a fost confruntat și de jurnalistul G4Media Cristian Pantazi, pentru amenințările emise în momentul în care publicația a obținut și publicat draftul Legilor Securității. A negat că declarațiile sale au avut intenția de a amenința, dar a precizat că și le menține și că nu ar fi utile dezbateri în spațiul public pe proiecte care nu sunt finalizate.

De ce România își urăște președinții (PressOne)

Nimeni nu e mai votat în țara asta decât președintele. Și nimeni nu e mai disprețuit ca el atunci când i se termină mandatul sau mandatele, scrie sociologul Barbu Mateescu.

Klaus Iohannis se încadrează și el în peisaj, între 71% și 89% din români neavând încredere în el. Marja are o explicație simplă: atunci când se măsoară încrederea în instituția Palatului Cotroceni cifrele sunt mai dulci; indicatorii negativi sar în sus când se măsoară numele președintelui de acum.

Cei 4 președinți aleși după 1989 sunt foarte diferiți din punct de vedere psihologic. Provocările cu care s-au confruntat sunt extrem de diferite. De unde și până unde această antipatie față de toți? Coincidență?

Mai degrabă nu. Există trei motive importante pentru care un președinte e adulat când este ales dar înjurat când își încheie șederea la Cotroceni.

Motiv real: o Constituție paradoxală.

Un alt motiv, România se schimbă mai repede decât președinții.

Băsescu era ca peștele în apă în România anului 2004, când înmugurea clasa de mijloc, dar era rupt de cea a anilor 2012-2014, când hipsterimea devenea un factor important în discuția publică.

Iohannis a prins bine dorința de occidentalizare și modernizare a anului 2014, dar a îmbătrânit mai repede ca țara, devenind – exact ca votanții obișnuiți de vârsta lui – din ce în ce mai mult fan al stabilității mediocre a PSD într-o țară în care PSD s-a datat și prăfuit.

În 1990 Iliescu a devenit președintele unei Românii rurale și industrializate, țară dispărută cu totul până în 2004. În mod simbolic, propriul său partid și-a schimbat identitatea în cei 15 ani, activiștii comuniști fiind înlocuiți (sau convertindu-se) în afaceriști de caviar.

În realitate primul mandat al președinților României a fost întotdeauna cel strălucitor, iar al doilea un crah. Ruperea de opinia publică („ce să-mi mai pese, oricum nu mai am nevoie de voturi”) și prioritizarea altor aspecte s-au dovedit a fi vitale.

Vom avea președinți stimați după ce își încheie mandatele atunci când parlamentul va fi înțeles drept principala arenă în care se determină viitorul țării.

Integral pe pagina PressOne.

Guvernul vrea să încaseze suplimentar 2,2 mld. lei în 2022 din modificările taxelor. Cel mai mult speră să obțină din accize și din impozitarea contractelor part-time (Ziarul Financiar)

Cu toate că veniturile la buget cresc din inflaţie şi din majorarea de taxe, dar şi din avansul economic, guvernul păstrează ţinta de deficit bugetar de anul acesta la 5,84% din PIB.

Pe larg despre proiectul de modificare a Codului Fiscal în ZF.

România însetată (Adevărul)

Oficialii de la „Apele Române” anunţă că zeci de localităţi sunt afectate de secetă şi solicită oamenilor să nu folosească apa la udatul grădinilor sau umplerea bazinelor ori a piscinelor. O situaţie critică este în nordul Moldovei.

De aproape şapte decenii, seceta bântuie sudul judeţului Botoşani. Când vine vara, începe şi iadul pentru localnici. Aerul devine sufocant, plantele se pârjolesc sub soarele arzător, iar fântânile şi iazurile seacă. Oameni şi animale deopotrivă caută apă şi un mod de a supravieţui.

Despre viaţa la polul secetei, în nordul Moldovei, puteți citi în Adevărul un reportaj realizat la Hlipiceni, o comună situată la 40 de km de Botoșani.

„Porumbul este ars tot. Nu am nici doi păpuşoi să fierb!”, spune o săteancă.

Altă localnică din Hlipiceni mărturiseşte că nu i-a mai rămas nimic în grădină. „Roşiile sunt mănate, mazărea fărâmată, porumbul deloc. Sincer nu ştiu ce am să mănânc. Şi de multe ori aşa, că ne-am săturat”, spune femeia.

Un bătrân care cară apă cu găleţile dintr-o fântână ce a rezistat secetei spune că şi animalele sunt foarte afectate. „Apă aproape deloc. Seacă fântânile rând pe rând. Am făcut puţ de 26 de metri să ajung la apă şi tot îi mâloasă”, spune săteanul.


Citiți articolul original pe RFI

Declinarea răspunderii! pringalati.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Toate mărcile aparțin proprietarilor lor de drept, toate materialele autorilor lor. Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALTII AU CITIT SI...

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola