Cum a ajuns România să aibă 200 secretari de stat, de patru ori mai mulți decât în 2010 (Europa Liberă)
România are peste 200 de secretari de stat. O cifră record, de la guvernarea Boc încoace. Câștigul net depășește 2000 de euro. Unii au mai multe funcții în stat, iar veniturile cresc pe măsură. Sunt și secretari de stat „de serviciu”, indiferent de domeniu și expertiză.
De la instalarea Guvernului Ciucă, numărul de secretari de stat a crescut încontinuu.
Ministerul Mediului, alături de Ministerul Transporturilor și cel al Fondurilor Europene ar fi cele mai bogate ministere în materie de secretari de stat, cu câte șapte.
Pe poziția a doua urcă, la egalitate, ministerele Agriculturii, Educației, Externelor, Finanțelor și Internele.
Justiția și Secretariatul General al Guvernului împart poziția a treia de pe podium.
MApN, cel mai sărac în secretari de stat, pentru că regulile sunt mai stricte față de alte ministere.
Pe majoritatea secretarilor de stat îi leagă apartenența politică, de cele mai multe ori de o organizație locală.
Pe alții îi recomandă, înaintea altor calități, familia.
Europa Liberă enumeră avantajele pe care le au secretarii de stat și atrage atenția asupra efectelor super-politizării.
De ce corupții României nu mai fac închisoare? Cazul Arsene (SpotMedia)
O nouă fugă peste graniță a unui om politic, condamnat pentru corupție, sugerează că persoanele bogate și influente au găsit o modalitate de a scăpa de rigorile legii.
Spot Media a realizat un video de 5 minute în care e descrisă complicitatea dintre unii magistrați și lideri politici pentru a le oferi corupților o cale de scăpare.
Existența unei posibilități de evitare a executării pedepsei înseamnă că întregul proces, munca anchetatorilor, a procurorilor și a judecătorilor au fost în zadar.
Criminali, procurori și ofițeri de informații, oameni politici și de afaceri au reușit să se strecoare peste graniță înainte de a fi trimiși în spatele gratiilor.
Nici reprezentanții coaliției de guvernare și nici Consiliul Superior al Magistraturii nu vor să remedieze legea măsurilor preventive pentru a stopa acest fenomen.
Dacă un condamnat definitiv în România ajunge într-o țară membră UE, iar acolo, prin bani și influență, reușește să obțină protecție sau decizii favorabile de la o instanță locală, procesul de extrădare devine lent și complicat.
10 prădători sexuali care au violat din nou, după ce au ieșit din închisoare. Poliția trebuia să-i supravegheze, toți fiind în Registrul Agresorilor (Libertatea)
Registrul Agresorilor Sexuali a apărut pe 1 iulie 2021, pentru a proteja potențialele victime, prin supravegherea prădătorilor sexuali de către poliție. Dar, de multe ori, cei care nu se supun monitorizării nu pățesc nimic. Iar unii dintre agresorii sexuali recidivează chiar sub nasul autorităților. Începând de azi, Libertatea vă dezvăluie, într-un serial, erorile apărute în funcționarea registrului care a costat peste un milion de euro.
Din 1.507 inculpați trimiși în judecată anul trecut pentru infracțiuni sexuale, 100 erau recidivişti, precizează Parchetul General. Mulți dintre ei figurau în Registrul Agresorilor Sexuali și se aflau, teoretic, sub supravegherea poliției. Asta nu i-a împiedicat să facă noi victime. Libertatea a descoperit, în dosarele aflate pe rolul instanțelor, zece astfel de cazuri.
Sunt 40.000 de joburi de casieri din supermarketuri în pericol să fie înlocuite de roboţi? (Ziarul Financiar)
În total, în retailul modern din România sunt peste 15.000 de case de marcat. Este vorba de casele din hipermarketurile, supermarketurile, magazinele de discount şi proximitate modernă locale, cele operate de opt reţele – Kaufland, Lidl, Carrefour, Penny, Profi, Auchan, Cora şi Mega Image. Dintre acestea, mai bine de 2.000 sunt self-checkout, un sistem introdus de primii jucători acum mai bine de cinci ani. Unii retaileri nu au deloc astfel de sisteme care permit clienţilor să scaneze şi să plătească singuri, este cazul Profi. Alţii, cum e Penny, sunt abia la început cu testarea caselor self-checkout. Sunt însă şi reţele care au.
15-30% dintre casele de marcat de acest fel. Acum, discuţia momentului este robotizarea retailului ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru 35.000-40.000 de casieri din România, marile reţele de supermarketuri şi hipermarketuri numărându-se printre cei mai mari angajatori locali. Retailerii spun că nu este cazul, modelul de business în viitorul apropiat fiind, de regulă, cel mixt, cu ambele tipuri de case de marcat, scrie Ziarul Financiar.
Cum au pierdut PNL și USR „glonțul de argint” în bătălia pentru Diaspora. Rareș Bogdan: AUR poate să ia în diaspora undeva la 50% din voturi (HotNews.ro)
Aproape 6 milioane de români trăiesc și muncesc în străinătate. Indiferent de țara unde se află, ei sunt conectați la realitatea politică și socială din România. Cu un an înainte de cele patru tururi de scrutin: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, partidele au început deja să-i curteze.
Hotnews.ro a vorbit cu politicienii care se ocupă de electoratul din diaspora și care vizitează comunitățile mari de români aflate în Europa.
Rareș Bogdan (PNL): Primul lucru pe care mi-l spun extrem de dur este chestiunea alianței cu PSD. Sunt dezamăgiți.
Dan Barna (USR): Electoratul USR vulnerabil „s-a îndreptat către partidul extremist AUR”.
Gheorghe Cârciu (PSD): Suntem mai mult pe administrativ azi decât politic în diaspora.
George Simion (AUR): La noi partidul este jumătate în țară, jumătate în afară, în Diaspora.
Ce au făcut politicienii pentru rezolvarea problemele românilor din diaspora?
Integral pe HotNews.ro.
Recensământ | Cum facem să nu ajungem 15 milioane în România, în 2050 (Panorama)
România a pierdut peste un milion de locuitori în 10 ani. Datele provizorii ale ultimului recensământ, cel din 2021, creionează un tablou sumbru pentru viitorul țării. Pe fondul îmbătrânirii populației, cu o natalitate în declin și cu un fenomen al migrației externe care încă nu s-a temperat, România se îndreaptă spre cel mai pesimist scenariu: o țară tot mai goală, cu prea puțini angajați și prea mulți pensionari.
Declinul demografic previzionat pentru următoarele decenii poate fi însă împiedicat, apreciază sociologi și reprezentanți ai societății civile. Pentru asta e nevoie de măsuri concrete, pe termen scurt și mediu.
Printre ele se numără inclusiv deschiderea porților, premeditat și structurat, pentru migranți ce provin din țările sărace, precum și „importarea” și adaptarea de politici publice implementate deja cu succes în țările vest-europene care s-au confruntă, de asemenea, cu natalitate scăzută și îmbătrânire a populației.
Pe larg, pe pagina Panorama.
Citiți articolul original pe
