Începe decontarea cheltuielilor cu găzduirea și masa refugiaților. Cererile trebuie depuse în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni (Buletin de București)
Românii care găzduiesc sau au găzduit în propriile locuințe refugiați ucraineni pot solicita decontarea unor cheltuieli.
Guvernul a aprobat ca pentru fiecare refugiat să se plătească o indemnizație de 20 de lei pentru masă.
Instituțiile sau autoritățile publice, precum şi operatorii economici publici sau privați care găzduiesc refugiați pot deconta 50 de lei/zi/persoană, reprezentând cheltuieli cu utilitățile și cele necesare întreținerii spațiului.
Cererile pentru decontarea acestor cheltuieli pot fi depuse, începând din 1 aprilie, la primăriile de care aparțin solicitanții, timp de 3 zile lucrătoare.
După acest termen vor fi prelucrate în luna următoare.
Banii vor ajunge la solicitanți după maxim 20 zile de la depunerea cererii.
Cererile au un model prestabilit.
Citiți mai multe pe buletin.de.
De-a v-ați ascîțelea. Cum a pierdut România niște timp pe care nu-l are pentru că Iohannis l-a vrut pe Cîțu la cârma PNL (Libertatea)
Șefii PNL care nu l-au vrut pe Cîțu, dar au îndeplinit ordinul, îl dau jos acum ca să-l propulseze pe Ciucă, pe care nu-l vor, dar îndeplinesc, nicio surpriză, același ordin, scrie Patrick André de Hillerin, contributor Libertatea.
Pe lângă ravagiile făcute de pandemia de Covid-19, România anului trecut a stat sub flamura nefastă a lui Florin Cîțu și a #echipeicâștigătoare. Încă din aprilie-mai 2021, nu a mai contat nimic altceva decât congresul PNL și alegerea lui Florin Cîțu ca președinte al partidului. Nu a existat resursă, legală sau ilegală, care să nu fie dirijată spre îndeplinirea acestui scop.
Nu s-au făcut reformele promise, s-au împrumutat bani în neștire, s-au făcut pomeni, s-au cumpărat voturi, angajații statului au fost puși să lucreze în interesul unei singure persoane.
Președinte de partid, dar incapabil să mai convingă pe cineva să-l accepte ca premier, domnul Cîțu și-a trăit cu avânt cele cinci secunde de glorie inutilă. Era deja clar, încă de pe atunci, că nu va trece mult și baronii partidului îi vor cere capul, orientându-se după privirile pline de înțeles ale Măriei Sale de la Cotroceni.
După șase luni de la alegerea lui Florin Cîțu ca președinte al PNL, partidul a înțeles din clipirile lui Klaus Iohannis că e vremea schimbării. Că s-a făcut suficient loc pentru a-l aduce în fruntea partidului pe Nicolae Ciucă.
Pe noi, contribuabilii care nu suntem membri de partid, ne interesează mai puțin cine conduce o formațiune sau alta. Nu ne-ar interesa nici acum ce se întâmplă cu domnul Cîțu, dacă alegerea sa, realmente recentă, nu ne-ar fi costat jumătate din an din viață și, cel mai probabil, miliarde de euro cheltuite pe mite electorale în interiorul PNL.
Dar, dacă tot s-au hotărât să-l decapiteze pe irelevant, măcar să o facă repede, de data asta, îndeamnă PAH.
Statul absent sau de ce votează maghiarii ardeleni cu Viktor Orban (DW)
În absența unei viziuni venite de la București și obosiți să tot aștepte trecerea legii privind autonomia personală și culturală, care le-ar fi putut asigura maghiarilor suficiente resurse pentru a se informa, educa, dezvolta în limba maternă, ungurii din România l-au aplaudat pe Viktor Orban. Spre deosebire de oficialii români, premierul ungar a găsit modalități să investească în Transilvania, în companii, în școli și universități private, în echipe de fotbal, în renovarea clădirilor de patrimoniu returnate de statul român comunității. Guvernul de la Budapesta ajunsese într-o vreme să finanțeze și meditațiile la limba română ale liceenilor maghiari.
După cum arată sondajele, majoritatea maghiarilor transilvăneni vor vota duminică pentru continuitate: pentru FIDESZ și pentru Orban. Principalul instrument de lucru al FIDESZ în Transilvania și în comunitățile maghiare din afara Ungariei este monopolul media prin care își poate asigura propaganda.
Ungaria a fost lăsată să încalce multe linii roșii în Transilvania atunci când a preluat din atribuțiile statului român sau când i s-a permis să aibă privilegiul exclusiv asupra spațiul informațional din comunitatea maghiară.
Chiar dacă în strategia ungară nu e vorba despre revendicări istorice, marșul forțat al Budapestei în Transilvania se face cu mult zgomot și include terenuri agricole, imobile, companii, donații în domeniul sanitar. Tot ceea ce face Ungaria este dezvoltat și repetat în presa de limbă maghiară din Transilvania, care în schimb nu transmite nimic despre ceea ce face statul român pentru localitățile unde populația ungară este preponderentă. Peisajul mediatic creat arată că ungurii din România ar fi, de fapt, în grija Budapestei.
Autoritatea statului român e pusă la încercare și acest lucru poate avea efecte neplăcute, scrie jurnalista Sabina Fati.
Integral pe pagina Deutsche Welle.
Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică: Botoşani, Braşov şi Teleorman, cea mai mare rată la autorecenzare (Ziarul Financiar)
Avem 150.000 de chestionare completate pe zi la nivel naţional, mai spune președindele INS.
Cine se autorecenzează primește o zi liberă.
Oamenii să declare unde locuiesc, statistica nu este interesată dacă are sau nu consemnată adresa pe un act.
Dacă o persoană pleacă din țară rpână la 12 luni atunci este inclusă în populația rezidentă și trebuie să completeze chestionarul.
„Recensământul este o acţiune importantă pentru fiecare colectivitate locală, în funcţie de aceste date se definesc politici economice, alocaţiile bugetare de la nivel naţional, participarea fiecăruia este foarte importantă“, a declarat Andrei pentru Ziarul Financiar. Acesta a mai precizat că s-au atins 2 milioane de chestionare validate pe platformă prin autorecenzare.
