Cum își poate reduce Europa dependența excesivă de gazul din Rusia

gas pipes

Iarna, cu consumurile sale ridicate pentru încălzire, tocmai se apropie de sfârșit, dar o întrebare esențială se profilează pentru următoarea iarnă. Cum se va reduce, pe termen foarte scurt, ultradependența Uniunii Europene de aprovizionarea cu gaze rusești? Le Monde se întreabă cum ne putem lipsi de aproximativ 40% din gazul consumat și de 45% din gazul importat în 2021 la nivelul UE?

Aceste procente variază de la o țară la alta, Franța fiind mult sub acest procent (17% din importurile sale de gaze în 2020), iar Germania mult peste acest procent (mai mult de 50%). Dar problema UE rămâne totuși dependența de Rusia, care o aprovizionează și cu petrol și cărbune, citează Rador.

Începând cu 24 februarie și cu atacul asupra Ucrainei al armatei ruse, cea mai eficientă sancțiune împotriva Moscovei constă în sistarea importurilor de hidrocarburi, principalele surse de valută pentru președintele Vladimir Putin. Statele europene au refuzat însă până acum să facă acest lucru, deoarece măsura le-ar pune în pericol chiar pe ele.

„Folosirea de către Rusia a resurselor sale de gaze naturale ca armă economică și politică arată că Europa trebuie să acționeze rapid”, a declarat Fatih Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) de pe lângă Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Pe 3 martie, fără a pune sub semnul întrebării liberalizarea pieței, AIE a propus măsuri de reducere a mai mult de o treime din aceste livrări rusești. În 2021, acestea s-au ridicat la 140 de miliarde de metri cubi prin gazoduct și 15 miliarde de mc pe nave, sub formă de gaz natural lichefiat (GNL).

Diversificarea furnizorilor

Pentru iarna viitoare, perspectiva sancțiunilor europene sau a măsurilor de retorsiune rusești provoacă „o incertitudine considerabilă cu privire la furnizarea de gaz rusesc”, potrivit lui Birol.

Pe 22 februarie, cu două zile înainte de declanșarea conflictului din Ucraina, guvernul german îngheța deja autorizația de punere în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2.

Ca măsură de retorsiune, Rusia amenință acum că va tăia supapele… gazoductului Nord Stream 1, potrivit declarației televizate a vicepremierului Alexander Novak din 7 martie, citat de agenția Bloomberg.

Pe ansamblu, AIE recomandă ne-reînnoirea contractelor pe termen lung cu Rusia, adică echivalentul a 15 miliarde mc, care expiră din 2022.

UE ar putea înlocui 30 miliarde mc rusești cu cei ai altor furnizori, de exemplu din Norvegia sau Azerbaidjan, prin conducte de gaz (10 miliarde mc), deoarece producția UE este în scădere. Gazul poate veni și pe mare (20 miliarde mc) din Statele Unite și Qatar, specializate în comerțul cu GNL.

Dacă gazoductele constrâng achiziționarea/vânzarea gazului pe o piață regională, navele îl globalizează – cu corolarul monetizării lui la un preț ridicat, ca urmare a concurenței dintre cererea din Europa și Asia.

Mai este nevoie de infrastructură suficientă în amonte, pentru a lichefia GNL. La capătul lanțului, Franța are patru terminale GNL pentru regazeificare. Nu însă și Germania, care a anunțat pe 5 martie demararea construcției primei sale infrastructuri de acest fel, în nordul țării, la gurile Elbei.

„Electricitatea se mișcă cu viteza luminii prin interconexiuni, dar nu este cazul gazului, al cărui transport prin Europa nu are aceeași fluiditate”, temperează spiritele Patrice Geoffron, profesor de economie la Universitatea Paris-Dauphine-PSL.

Asigurarea stocurilor

Odată transportat, gazul poate fi depozitat în subteran. AIE recomandă umplerea a cel puțin 90% din capacitatea de stocare până la data de 1 octombrie a fiecărui an, ca parte a pregătirii pentru iarnă.

În 2021, Franța era deja pregătită la acest nivel și la această dată. Reglementările naționale impun furnizorilor să finanțeze costurile de stocare.

Mai multe țări, inclusiv Spania, propun acum achiziționarea de rezerve strategice în comun.

„Construirea de stocuri strategice nu se poate face spontan, în condițiile în care prețurile gazelor pentru livrare în vara lui 2022 sunt în prezent mai mari decât cele din iarna viitoare”, avertizează Boris Solier, lector de economie la Universitatea din Montpellier. Fără îndoială, statele vor trebui să ducă mâna la portofel pentru a-i încuraja pe operatori să-și constituie rezerve de gaz.

Implementarea energiilor regenerabile

Oricare ar fi originea lor, înlocuirea unor gaze fosile cu alte gaze fosile deranjează asociațiile de protecție a mediului. „Nu așa ne construim independența energetică și nu așa acționăm pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră”, ne spune Lorette Philippot, reprezentant al Friends of the Earth.

În absența gazului pentru producerea energiei electrice, rămâne riscul unei utilizări sporite a cărbunelui, energie și mai dăunătoare pentru climă. Germania a anunțat că va folosi cărbunele cel puțin până în 2030, conform ultimului acord al coaliției de la guvernare.

Calea abruptă a UE către carbon neutru în 2050 trece mai curând printr-o abandonare treptată a combustibililor fosili (petrol, gaz, cărbune) și o dezvoltare intensă a energiilor regenerabile (eoliană, solară, biomasă, plus hidroenergia). În decurs de un an, Europa s-ar putea descurca fără 6 miliarde de mc de gaz, dacă reușește să genereze cu 35 de terawați oră (TWh) mai mult decât planificat, potrivit AIE, în special datorită instalării panourilor fotovoltaice pe acoperișuri.

Producerea suplimentară de energie electrică din biomasă (cu 50 TWh mai mult) și din energie nucleară (20 TWh mai mult), principala sursă de emisii scăzute de carbon din Europa, ar economisi, de asemenea, 13 miliarde mc de gaz. Problemele recente indică, totuși, cea mai scăzută producție franceză pentru anul curent de trei decenii.

Economie de energie

”Eliberarea” de gazul rusesc ar însemna, de asemenea, reducerea cererii și, prin urmare, „vânătoarea de chilipiruri” – pentru a folosi un concept folosit în anii 1970, la momentul șocurilor petroliere.

„Cea mai eficientă politică este, pentru moment, din păcate, cea mai puțin discutată”, regretă Thomas Pellerin-Carlin, cercetător în politici europene la Institutul Jacques Delors.

Potrivit AIE, reducerea încălzirii clădirilor cu 1°C ar reduce cererea cu aproximativ 10 miliarde mc. În scopuri de eficientizare energetică, o mai bună izolare a locuinței ar duce la economii de circa 2 miliarde de mc.

„Va trebui să jucăm de ambele părți, la cerere și la ofertă”, rezumă economistul Boris Solier. Cu misiunea de a convinge populația, confruntată deja cu o panică fără precedent din cauza prețurilor gazelor europene încă din vara lui 2021, sub efectul redresării economice după recesiunea datorată Covid-19. Iar acum ca urmare a războiului din Ucraina.

Le Monde (prelure Rador)

Citiți articolul original pe HotNews

Declinarea răspunderii! pringalati.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Toate mărcile aparțin proprietarilor lor de drept, toate materialele autorilor lor. Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALȚII AU CITIT ȘI...

powerseo galati
0
prinGalati Adaugat de prinGalati

Power SEO Verified

PowerSEO este o agentie creatie, design, firma ...
(0 recenzii)

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola