Mesajul unui etnic român care se pregătește să apere Odesa: „Aici, războiul mondial a început, să știți” (Libertatea)
Jurnalist român din Ucraina, refugiat cu familia în România și devenit parte a echipei Libertatea, Marin Gherman a discutat cu oameni din Odesa, într-un moment în care tot mai multe voci vorbesc despre reluarea ofensivei ruse. Analiza lui pune în context importanța acestui port la Marea Neagră nu doar pentru soarta Ucrainei, ci și pentru cea a Moldovei, via Transnistria. Unul dintre cei cu care a vorbit este Grig Cozma, cetățean ucrainean și etnic român. Acesta face parte dintr-un batalion de voluntari, creat în cadrul apărării teritoriale a Ucrainei. El a declarat pentru Libertatea că cele 6 batalioane de apărători din oraș au fost completate într-un timp-record. „Puteți să mă întrebați cine nu s-a înscris voluntar decât cine s-a înscris”, susține Grig.
„În Odesa, războiul mondial a început. Așa arată orașul, cu baricade, cu sârmă ghimpată, cu bariere și puncte de control, în timp ce acum câteva zile oamenii își duceau viața normală, mergeau la teatru și își plimbau copiii pe străzile orașului”, mai spune el.
Pe larg în Libertatea.
Criza refugiaților redeschide o linie de cale ferată în Moldova / O legătură între granița cu Republica Moldova și Bârlad ar putea fi utilizată din 15 martie (G4Media)
Adrian Covăsnianu, vicepreședintele Asociației „Moldova Vrea Autostradă”, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunță că autoritățile intenționează să redeschidă o linie de cale ferată, aceasta urmând să facă legătura între Fălciu, localitate la granița cu Republica Moldova și Bârlad.
Deja se lucrează la igienizarea liniei, se fac pregătiri pentru funcționarea sistemului feroviar în zonă pentru a primi afluxurile suplimentare de refugiați din 15 martie 2022.
Decizia de a redeschide linia vine în contextul valului de refugiați din Ucraina.
În cele 9 zile de monitorizare a afluxului de refugiați pe sectorul feroviar au intrat în țară peste 7.400 de cetățeni din Ucraina”, a mai precizat fostul secretar de stat.
Cum explică experţii isteria românilor la cumpărături din ultimele zile (Adevărul)
Ştirile referitoare la conflictul armat din Ucraina i-au panicat pe unii români care au început să golească rafturile magazinelor de ulei, făină şi zahăr. Teama de moarte şi lipsa unei comunicări eficiente din partea autorităţilor sunt principalele motive pentru care oamenii formează cozi la diverse produse.
„Pe de o parte, există o teamă în rândul celor care fac astfel de cumpărături, şi anume teama de a nu rămâne fără produsele respective. În spatele acestei temeri este altceva: să nu le fi pusă viaţa la încercare. Poate chiar teama de moarte, pentru că atunci când nu ai mâncare ţi-e teamă că vei muri”, explică psihologul Mihai Copăceanu. Al doilea motiv este legat de efectul pe care ştirile despre războiul din Ucraina îl au asupra unora. „Oamenii se uită la ştiri, văd, discută între ei şi se influenţează în grup. Aceste comportamente pot avea categoric legătură şi cu conflictul din Ucraina, şi cu teama ca acest conflict să ajungă şi în România şi, astfel, ei să rămână fără alimente”, adaugă Mihai Copăceanu.
Sociologul Mircea Kivu subliniază că nu trebuie acuzaţi şi nici luaţi în râs cei care au intrat în panică şi au început să cumpere în neştire, mult peste nevoile personale. „Trăim nişte vremuri anormale. E anormal că am stat doi ani într-o situaţie cu multe restricţii în pandemie. Acum, avem un război lângă noi. Nu suntem obişnuiţi cu aceste lucruri. Şi atunci, într-o situaţie anormală, e normal să te comporţi anormal”. Toţi suntem într-o situaţie de stres maxim şi prelungit, şi e normal să reacţionăm aiurea”, explică sociologul. Specialistul adaugă că, atunci când simţi un pericol, reacţionezi, dar nu întotdeauna în cel mai raţional mod: „De exemplu, conducătorilor auto li se spune că atunci când se află pe gheaţă şi patinează nu trebuie să pună frână. Dar nu poţi să fii raţional când vezi că eşti pe gheaţă şi maşina în care te afli se duce necontrolat. Şi pui frână”.
Integral în Adevărul.
Am avut pandemie, acum avem război. Ce trebuie să facem ca să ne asigurăm mâncarea din producţia locală? (Ziarul Financiar)
România este în statistici o pu¬te¬re agricolă, cu locul 1 la floa¬rea-soarelui în UE, 1 la po¬rumb, 4 la grâu, în top 10 la le¬gume, însă la ulei, zahăr, car¬ne de porc sau roşii importă mult din ne¬cesar. Mai mult, importă până şi pâine sau biscuiţi.
Deşi este un mare producător de cerea¬le, România are importuri de 1,2 mld. euro pen¬tru ulei, lapte, carne de porc şi produse de patiserie, conform datelor de la INS.
Paradoxal, când uleiul devine marfă de lux din cauza războiului între două mari puteri agricole Rusia şi Ucraina, în România fabrici de ulei sunt scoase la vânzare. Cum putem să ne asigurăm independenţa la ulei, zahăr, carne de porc, lactate şi alte alimente?
Citiți mai multe în ziarul de business.
Guvernul plafonează prețurile la energie electrică și gaze până în 2023 / Noua schemă de ajutor de la 1 aprilie – draft proiect OUG (HotNews.ro)
Guvernul prelungește măsura plafonării prețurilor la energie până anul viitor, la 31 martie, o ordonanță de urgență în acest sens urmând să fie aprobată săptămâna aceasta, potrivit ministrului Virgil Popescu.
Potrivit unui draft al proiectului de ordonanță de urgență consultat de HotNews.ro prețul plafonat la energie electrică depinde de consum în cazul consumatorilor casnici. Nu se mai vorbește însă de compensare.
Potrivit documentului, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de energie electrică/operatorii de distribuţie de energie electrică care asigură revânzarea energiei electrice este:
a) maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 30 – 100 KWh;
b) maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv;
c) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici.
În privința gazelor, draftul de proiect vorbește despre un preț plafonat pentru vânzarea către clienții casnici, dar acesta nu este încă stabilit. Gazele ar trebui să provină exclusiv din producția internă.
