Cauta
Adauga
Sign In

Cât de periculos e atacul ruşilor asupra centralei nucleare de la Zaporojie şi ce se poate întâmpla (SpotMedia)

Cât de periculos e atacul ruşilor asupra centralei nucleare de la Zaporojie şi ce se poate întâmpla (SpotMedia)

centrala nucleara zaporojie

Cât de periculos e atacul ruşilor asupra centralei nucleare de la Zaporojie şi ce se poate întâmpla. Opinia experţilor (SpotMedia)

Joi noapte armata rusă a atacat cea mai mare centrală nucleară din Europa, cea de la Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, care are 6 reactoare. Un incendiu a izbucnit şi ard mai multe etaje ale unei clădiri din interiorul centralei. Iniţial, pompierii nu au fost lăsaţi să intervină, abia pe la 5 dimineaţa au putut intra în complex, ca să se lupte cu flăcările.

SpotMedia s-a întrebat cât de mare este pericolul, mai ales că Zaporojie se află la aproximativ 1.100 de kilometri de București.

Centrala a fost construită între 1984 şi 1995, este cea mai mare din Europa şi pe locul 9 în lume. Generează un sfert din energia Ucrainei.

Camerele de izolare ale unui reactor nuclear sunt construite pentru a rezista la impact puternic și chiar la bombardamente, în timp ce reactorul cu apă presurizată VVER în sine este proiectat să se închidă în caz de urgență. Reactoarele VVER (water-water energetic reactor) sunt considerate mult mai sigure decât tipul de reactor care a explodat la Cernobîl, în 1986, explică The Guardian.

Dar experții în siguranță nucleară au avertizat că orice întrerupere a alimentării cu energie la sistemul de răcire ar putea declanșa un dezastru, la fel ca și o lovitură directă asupra bazinelor de combustibil uzat, care nu sunt la fel de bine protejate ca reactoarele.

Mai multe opinii ale experţilor, aici.

Atenție la goana după iod, îi avertizează pe români un medic: „O supradoză poate duce la stop-cardiac” (Libertatea)

Dr. Florin Dobrescu, specialist în medicină internă, consideră că nu e greșit că românii își cumpără pastile de iodură de potasiu, însă este foarte important ca ei să știe cât, cum, cine și când trebuie să ia tratamentul. Iar asta se poate face numai din surse oficiale.

„Nu cred că e greșit ca fiecare familie să aibă acasă câteva pastile de iodură de potasiu. Mai exact, câte două pastile de 65 mg de persoană, iar în cazul copiilor, câte o pastilă. Dar nu încurajez să cumpere cu cutiile, să se creeze o penurie în farmacii și să-i priveze pe alții de el. Cred că, fiind un medicament strategic, autoritățile dețin rezerve de astfel de pastile pe care să le distribuie populației în caz de urgență”, a spus medicul Florin Dobrescu.

Întrebat de reporterul Libertatea dacă pastila de iod este antidotul în caz de expunere la radiații, specialistul în medicină internă răspunde „Nu. Acesta este un mit. Iodura de potasiu are o utilitate limitată, te apără doar împotriva dezvoltării ulterioare a cancerului de tiroidă. Împotriva altor radiații, cu stronțiu radioactiv, a razelor de tip gama, nu te protejează nicio pastilă. Expunerea la stronțiu produce cancer de oase și leucemii”.

Integral, aici.

Dacă Rusia opreşte mâine robinetul de gaz, România poate rezista circa o lună de zile cu volumele din depozite şi cu producţia internă (Ziarul Financiar)

Principalii aliaţi ai României în ceea ce priveşte alimen­ta­rea con­su­matorilor de gaze în even­tua­litatea unei sistări complete a im­por­tu­rilor din Rusia sunt vremea bună şi faptul că deja o parte din industrie este oricum închisă din cauza preţurilor insu­por­ta­bile la uti­lităţi. Anul trecut, importurile au ajuns la peste 30% din consum, cantităţile fi­ind cu 70% mai mari faţă de 2020, în contextul scăderii producţiei interne şi al cererii mai mari. Peste 1 mld. dolari a achitat Româ­nia pentru acest gaz, timp în care cel din Marea Neagră sau rezervele de pe uscat au zăcut degeaba.

„În acest moment, România con­sumă circa 40 de milioane de metri cubi pe zi şi cu ce pro­ducem, adică aproape 24 de milioane de me­tri cubi pe zi, alături de ce extragem din de­po­zite, 16 milioane de metri cubi pe zi, aproa­pe ne acoperim. Ne ajută şi tempera­turile“, spu­ne pentru Ziarul Financiar Vasile Cârstea, directo­rul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din capacitatea de înmagazinare a Ro­mâ­niei. „Cred că până la 1 aprilie pu­tem susţine ritmul de producţie şi de ex­tracţie“, a mai explicat Cârstea.

Continuarea, aici.

45 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Cât de pregătiți suntem pentru un nou mare seism? (Adevărul)

Astăzi, la ora 21.22, se împlinesc 45 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Bucureşti, iar alţi aproximativ 11.300 au fost răniţi.

Seismul a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde.

Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul Anatol Emilian Baconsky sunt printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma cutremurului, reamintește Adevărul.

În prezent, 736 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasele l şi ll de risc seismic. Dintre acestea, 363, majoritatea în zona centrală, sunt încadrate în clasa l de risc seismic, iar 373 sunt încadrate în clasa a ll-a de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur puternic.

Articolul, aici.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALTII AU CITIT SI...

0
prinGalati Adaugat de prinGalati

Power SEO Verified

PowerSEO este o agentie creatie, design, firma ...
Nici o recenzie

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola