Mecanismul actual de cumpărare a vechimii în muncă va fi prelungit cu încă un an, conform unui proiect de ordonanță pus în dezbatere publică la Ministerul Muncii.
Completarea stagiului de cotizare la pensia de stat va fi posibilă până în 31 decembrie 2024. În prezent, persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în cuantumul unui sfert din salariul minim în vigoare la data semnării contractului, adică 9.000 de lei pe an. Deși sistemul a fost gândit pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile financiar care au în prezent sub 15 ani de vechime în muncă, se pune întrebarea cât de avantajos este sistemul pentru contribuabilii care au nevoie să își acopere goluri în istoricul cotizațiilor înainte de pensionare și dacă o investiție de aproape 55.000 de lei pentru 6 ani de vechime se va traduce într-o creștere a pensiei care depășește alternativele de economisire sau pensii facultative din sistemul privat.
Contractul de asigurare socială care permite cumpărarea unui număr de ani de vechime în muncă poate fi încheiat de orice persoană, indiferent de cetățenie, care îndeplinește, cumulativ, următoarele condiţii:
- nu are calitatea de pensionar la data încheierii contractului de asigurare socială;
- nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre UE sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale, în perioada pentru care se solicită asigurarea;
- nu a avut obligația asigurării în sistemul public de pensii în perioada pentru care se solicită o astfel de asigurare.
- contractul de asigurare socială se încheie doar în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă și numai pentru perioade anterioare.
Astfel, o persoană care din varii motive are un gol în istoricul de contribuții de până la 6 ani va dori să compenseze această perioadă din vechimea sa în muncă prin plata a 9.000 de lei pe an pentru acea perioadă de 6 ani, într-un total de 54.000 de lei.
În scopul înțelegerii rentabilității acestui calcul, am luat situația ipotetică a unei persoane angajate cu 35 de ani de experiență în muncă. Ne-am imaginat două parcursuri aproape identice, pornind de la un salariu de început care ar fi rezultat în cotizația cu 0.6 puncte de pensie, cu creșteri incrementale la 7 ani până când, în anul 35 de muncă, angajatul ar ajunge la cotizații de 1,8 puncte de pensie (echivalentul a două salarii medii).
Calculul pentru ipoteza în care angajatul a plătit cotizații în fiecare an, i-ar aduce o pensie de 2142 de lei pe lună. În a doua ipoteză, am presupus că undeva în cel de-al 20-lea an de muncă, angajatul s-a retras pentru 6 ani de pe câmpul muncii, în perioada când contribuia la fondul de pensii cu cotizații în valoare de 1.2-1.4 puncte. A doua ipoteză ar rezulta într-o pensie totală de 1734 de lei la același moment al calculului. Diferența de cotizație astfel este de 408 de lei.
În ipoteza în care angajatul și-ar cumpăra cu suma de 54.000 de lei anii de vechime (care conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice va putea fi plătit în mai multe tranșe), atunci echivalentul în puncte de pensie pe care l-ar achiziționa angajatul ar fi de 0.6 puncte de pensie (salariul minim brut raportat la punctul de pensie de 1785 de lei). Așadar, excedentul pe care l-ar câștiga la cuantumul pensiei prin cumpărarea vechimii ar fi de 183 de lei.
Scenariu A
Cotizații crescânde la CAS, timp de 35 de ani, plătite integral
interval 0.6 – 2 puncte de pensie, cu creștere odată la 7 ani
Pensie totală: 2142 de lei
Scenariu B
Cotizații crescânde la CAS, timp de 35 de ani, plătite parțial
Pauză între anii 20-25 de cotizație
interval 0.6 – 2 puncte de pensie, cu creștere odată la 7 ani
Pensie totală: 1734 de lei
Suma câștigată la cuantumul total în urma investiției sumei de 54.000 de lei pentru achiziționarea contravalorii celor 6 ani lipsă din istoricul de muncă = 183 de lei
În contrapartidă, am folosit site-ul finradar.ro pentru a calcula ipotetic cuantumul pensiei pilon III pe care l-ar agonisi o persoană în vârstă de 60 de ani care ar alege ca pentru o perioadă de cinci ani până la vârsta de pensionare să contribuie la un fond de pensii private:
În primul caz, investiția din ultimii cinci ani dinainte de pensie s-ar cumula în 24.000 de lei investiți pentru un surplus de 200 de lei la pensia de stat. În al doilea caz, în care presupunem că angajatul ar avea deja un start de 20.000 de lei investiți, cumulul cotizației la pilonul III s-ar ridica la 26.000 de lei pentru un surplus de 230 de lei.
Firește, calculele pot fi adaptate la majoritatea contextelor individuale, însă ambele sume investite se ridică la jumătatea investiției către fondul Casei Naționale de Pensii și depășesc suma câștigată prin acest tip de investiție în cazul exemplului ales.
Românii pentru care este gândit sistemul de cumpărare de vechime și cum își pot spori aceștia șansele la o pensie decentă
După cum a explicat însuși Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii, în martie 2023 în cadrul unei apariții la Antena3, sistemul de cumpărare a vechimii în muncă a fost gândit vizând persoanele care nu îndeplinesc condițiile pentru a aplica la pensia de stat dacă nu își completează retroactiv vechimea până la marja de 15 ani. ”Vorbim de oameni care au un stagiu de cotizare de 12-13 ani, ajung la vârsta de pensionare și asta e singura modalitate pentru a putea beneficia de o pensie de limită de vârstă. Asta a fost menirea acestui act normative, Ordonanța 163/2020”.
Conform noii Legi a Pensiilor, persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la dată intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. În cazul în care din calculul pensiei rezultă o suma mai mare, atunci persoană o va primi pe aceasta.
Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislația în vigoare. Din cauza acesteia nu se făcea nicio diferențiere în funcție de anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.
Conform proiectului Ordonanței 16/2022, dacă se mărește salariul minim la 3.300 lei de la 1 septembrie 2023, o persoană plătită astfel ar urma să ia aibă un salariu net 2.070 lei. Pensia minimă la 15 ani de vechime în muncă ar fi astfel în cuantum de 1485 de lei, iar cea pentru minim 10 ani vechime, 1320 de lei.
Persoanele care nu figurează în istoricul Casei Naționale de Pensii cu nicio cotizație pot beneficia de o pensie minimă socială garantată de 1125 de lei.
Citiți articolul original pe ziare.com
