Calitățile noului ministru al Apărării: de ce va fi mai bun ca Dîncu (DW)
După cum rezultă din biografia lui publică, senatorul Angel Tîlvăr este un om al sistemului, dar în cele cinci mandate parlamentare nu a avut tangențe cu politicile de Apărare.
„Tîlvăr până acum nu s-a îngrijorat public de Rusia, nu s-a preocupat de război, achiziții, de nevoile armatei sau de capacitățile de care ar avea nevoie țara pentru a face față unui eventual atac. Nu a fost membru în comisiile parlamentare de Apărare și nu s-a ocupat deloc de subiectele care au legătură cu domeniul.
Va fi probabil suficient să facă ceea ce-i recomandă tehnicienii Ministerului Apărării. Absența retoricii va fi bine văzută și de colaboratorii săi militari și de restul elitei politice de la București.
Spre deosebire de predecesorul său care, ca majoritatea teoreticienilor, a fost tentat să vorbească prea mult, noul ministru va învăța poate din lecțiile acestuia și va prefera să tacă, mai ales că nu e obișnuit să fie în lumina reflectoarelor…
Calitatea lui cea mai mare: nu iese în evidență iar atunci când vorbește, citește de pe hârtii. O a doua calitate importantă pentru un parlamentar autohton este absența pasiunilor politice, pentru că Angel Tîlvăr nu s-a preocupat în cei aproape 25 de ani de ani de când ocupă funcții publice de niciun subiect predilect, pe care să-l urmărească și să poată spune că a făcut tot ceea ce putea pentru a-l rezolva sau măcar pentru a căuta soluții. A treia calitate este relația cu liderul de partid, loialitatea totală față de acesta, scrie jurnalista Sabina Fati.
După ce a fost nominalizat de PSD pentru acest portofoliu, Angel Tîlvăr nu a prezentat o listă cu priorități, dar a precizat că, pe lângă bugetul de 2,5% din Produsul Intern Brut pentru Apărare, „sunt la fel de importanți oamenii implicați în arhitectura de apărare” și de aceea va colabora cu Parlamentul pentru a le ușura condițiile de viață și de muncă. Altfel spus, pentru a-și atrage ofițerii de partea lui, le promite noi facilități și, poate, chiar creșteri de lefuri. A părut deranjat când a fost întrebat de tatăl său, care în perioada regimului Ceaușescu a fost șeful Contrainformațiilor pe județul Vrancea. „Mi-aș dori să trăiesc într-o țară în care dosarele de cadre să conteze mai puțin decât munca fiecăruia”, a spus viitorul ministru.
Spre deosebire de statele central-europene, în România nu există încă studii care să demonstreze în ce măsură cei proveniți din familiile angrenate în susținerea la vârf a sistemului ceaușist au avut un culoar asigurat spre politica și afacerile tranziției.
Inntegral pe pagina DW.
Coaliția stă pe un butoi de pulbere. Principala problemă: majorarea pensiilor (Adevărul)
Disputele din Coaliție tind să escaladeze într-un conflict serios între PSD și PNL, după ce în ultimele patru zile lideri ai celor două formațiuni au trecut la atacuri la persoană, dar și la pasarea vinovăției pe diferite aspecte ale guvernării. Iar după ce la început acuzațiile veneau doar din partea PSD, acum ies la luptă și liberalii. Însă dincolo de răfuielile personale, principala problemă e legată de bugetul pe 2023, proiect unde liberalii nici nu vor să audă de un procent sub 15% al măririi pensiilor.
În schimb, social-democraților nu le place ideea unei asemenea majorări, fiind greu de identificat veniturile care să acopere o astfel de creștere a veniturilor pensionarilor ce depășește proporția de 10-11%.
Pe larg în Adevărul.
Experți: pensiile ar trebui majorate cu cel puțin 20% (Libertatea)
Doi specialiști consultați de Libertatea sunt de părere că acesta este procentul minim de majorare a pensiilor începând cu 1 ianuarie 2023, dacă se dorește compensarea efectelor inflației.
Există însă dificultăți în punerea în practică: orice majorare mai mare de 10% se poate face doar dacă vor crește taxele sau vor angaja alte împrumuturi, avertizează aceștia.
Adrian Negrescu, analist Frames, agenție de consultanță economică, e de părere că „o creștere reală a pensiilor, care să scoată pensionarii din zona de sărăcie, ar trebui să fie de cel puțin 20%, adică să acopere inflația de 16% plus ceva suplimentar. Avem 1,8 milioane de pensionari cu pensie de până în 1.500 de lei. Este cel mai greu pentru ei, pentru că nu pot să-și ia alt loc de muncă. Ei depind de politicieni”, susține acesta.
Pentru consultantul fiscal Emilian Duca „e stupefiant că la pensii nu se găsesc bani, dar la pensii speciale au”.
Legea prevede o indexare anuală cu 100% din rata inflației pe anul precedent, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat tot pe anul precedent.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2021 rata inflației a fost de 5,1%. În acest an inflația este de 15,9%, trei ori mai mare față de septembrie 2021.
Potrivit Ministerului Muncii, pensia medie din România era de 1.777 de lei în luna octombrie.
Procurorul Cristian Ardelean: Ultima speranță ca mii de dosare să nu se închidă este Curtea de Justiție a UE (PressHub)
Procurorul Cristian Ardelean (fost la DNA), membru al Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), explică într-un interviu pentru PRESShub de ce, după hotărârile recente ale CCR și Înaltei Curții de Casație și Justiție privind prescripția, există riscul ca sute de dosare penale să fie închise.
Mai mult, Cristian Ardelean explică instrumentele necesare unui procuror ca să devină productiv în munca sa și unde apar blocajele inter-instituționale care pot influența eficiența unui procuror.
Pe portalul PressHub puteți citi și că 63 de judecători pleacă din sistem de frica scăderii pensiilor speciale. Pleacă din sistem și procurorii preferați ai lui Tudorel Toader. Adina Florea, Felix Bănilă și Mihaela Hitruc se pensionează. Discuțiile informale de la Ministerul Muncii privind eventuala scădere a pensiilor magistraților produc un adevărat cutremur în interiorul sistemului judiciar. Valul de pensionări spune multe despre vocația acestor funcționari speciali care aleg să părăsească sistemul pentru o pensie ceva mai mare, după ce au servit în ultimii ani diverse interese politice.
Dracula și Castelul Bran: Un brand turistic folosit de miliardarii lumii, nu și de statul român (Europa Liberă)
Weekendul trecut, Castelul Bran a organizat o petrecere pentru câțiva dintre cei mai bogați oameni ai lumii. La eveniment au participat fondatorul companiei PayPal, Peter Thiel, alături de partenerul său miliardar, Matt Danzeisen.
Contele Dracula rămâne fascinația multor turiști străini care vizitează România pentru peisajele și legendele sale. Autoritățile au încercat la începutul anilor ’90 să promoveze imaginea personajului celebru, însă fără succes.
În 1991, autoritățile de la București au ales să prezinte Branul drept reședința contelui „Dracula” la un târg internațional de turism din anul respectiv.
Ceea ce părea că va deveni un brand turistic îmbrățișat la nivel național a ajuns să fie promovat în mare parte doar prin intermediul agențiilor de turism incoming din România, care se ocupă de circuitele turistice pentru vizitatorii străini. Potențialul zonei și al legendei rămâne în continuare neexploatate la un nivel optim, spun experții consultați de Europa Liberă.
Contele Dracula este victima lipsei de strategii în turismul românesc.
În timp ce state precum Austria – cu o suprafață de aproximativ 3 ori mai mică – investesc aproximativ 70 de milioane anual pentru promovarea brandului lor în străinătate, România alocă aproximativ 3 milioane de euro pentru imaginea sa de peste hotare.
Potențialul turistic al țării a crescut cu ajutorul antreprenorilor, în condițiile în care ultima strategie de turism a Guvernului român a fost făcută în urmă cu 12 ani.
Citiți articolul original pe
