Vacanţa, mai importantă decât creşterea dobânzilor: Marţi, BNR va majora din nou dobânzile, dar de data asta mai mai mult decât ar fi vrut, având în vedere tensiunile externe, însă atâta timp cât lumea îşi păstrează locul de muncă şi salariul întreg, explozia inflaţiei şi ratele mai mari la bancă pot fi plătite (Ziarul Financiar)
Marţi, 10 mai, BNR are o nouă şedinţă de politică monetară, unde piaţa se aşteaptă la o creştere a dobânzii de referinţă.
Analiştii spun că marţi BNR va creşte dobânda Lombard la 5%, acesta fiind adevăratul reper al pieţei.
În economia reală creşterea dobânzilor încă nu se vede evident, deşi ROBOR creşte de la o zi la alta. De fapt, pentru companii contează mai mult accesul la finanţare şi mai puţin care este costul finanţării. Totuşi, în piaţă se vede cum companiile accesează liniile de credit – în martie creditele noi de corporate au fost la cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani -, mai puţin pentru investiţii şi mai mult pentru a acoperi deficitul propriu de lichiditate în urma scăderii vânzărilor.
La nivelul creditelor de retail – ipotecare şi consum – dobânzile încă nu frig, pentru că IRCC este la 1,8% până la finalul lunii iunie.
Dar şi IRCC va creşte, iar acest lucru se va vedea anul viitor, când va ajunge la 5-6%, în funcţie de dobânzile de pe piaţa interbancară care se tranzacţionează acum şi cele care se vor tranzacţiona în vară, toamnă şi în iarnă, scrie jurnalstul Cristian Hostiuc.
Pe larg în Ziarul Financiar.
Președintele Iohannis a numit-o judecătoare la CCR pe Mihaela Ciochină, consilier prezidențial (Revista 22)
Președintele Iohannis a semnat luni decretul privind numirea Mihaelei Ciochină în funcția de judecător la Curtea Constituțională, pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 11 iunie 2022.
Ciochină se alătură astfel lui Bogdan Licu și Iuliana Scântei, numiți judecători la CCR din partea PSD (Camera Deputaților) și PNL (Senat).
În vârstă de 55 de ani este absolventă a Facultății de Drept, Universitatea din București, cu specializare în relații internaționale (1992).
A fost numită consilier prezidențial în ianuarie 2015.
Din anul 1992 și până în 2015, la momentul numirii în cadrul Administrației Prezidențiale, a lucrat în cadrul Senatului României, exercitând diferite funcții, de la cele de execuție până la funcția de director general al Direcției generale legislative.
Revista 22 prezintă CV-ul Mihaelei Ciochină.
România Regală. Ce s-a ales de clădirile simbol ale României (Adevărul)
Cândva clădiri emblematice pentru Casa Regală a României, dar și pentru români în general, realizate de arhitecți sau constructori celebri în epocă, edificii simbol ale monarhiei au ajuns astăzi într-o stare deplorabilă sau chiar o ruină din cauza nepăsării, a birocrației sau a lipsei de viziune.
Citiți în ziar despre Castelul Peleș, copleșit de datorii și sprijinit de bușteni de lemn.
Din cauza costurilor de întreţinere uriaşe, de aproximativ 50.000 de euro pe lună, doar utilităţile, administraţia muzeului Peleş a ajuns la un compromis pentru a spori veniturile. A fost reintrodus în circuitul turistic şi etajul al doilea al castelului, unde se află saloanele doamnelor de onoare şi atelierul Reginei Elisabeta. Un tur complet al castelului (parter, etaj I şi etaj II) nu este însă la îndemâna oricui, biletul de intrare fiind de 150 de lei de persoană. Acest etaj a fost închis pentru vizitare în anul 2013 din două motive, pe fondul crizei economice care a dus la concedieri de personal, dar şi din cauza şubrezirii scării din lemn, existând riscul ca traficul zilnic, intens, să producă şi mai mari stricăciuni.
Adevărul scrie și despre moştenirea regală de la Constanța. În oraşul de la malul mării există mai multe edificii simbol alte regalităţii: Castelul Regal din Mamaia, Cuibul Reginei din Port şi fosta reşedinţă de vară a familiei regale. Soarta cea mai tristă a avut-o edificiul din Mamaia, care este abandonat şi în stare avansată de degradare. Dezinteres total pentru Palatul Regal din Mamaia, ajuns o ruină.
REPORTAJ. Cum se vede războiul în satul clujean Bucea, înfrățit cu orașul-martir Bucha: „De pe Antena 3 aflu că rușii sunt la 40 de kilometri. Mut pe România TV și zice că sunt la 20” (Libertatea)
Între Bucea, satul românesc aflat la limita dintre județele Cluj și Bihor, și Bucha, orașul ucrainean care a fost scena atrocităților comise de armata rusă, sunt în jur de 1.000 de kilometri. Apropierea celor două nume le-a adus însă, pentru o zi, în același context. Unul cu accente, pe alocuri, de parodie, reiese din reportajul publicat de Libertatea.
Prietenia româno-ucraineană începe în bucătărie. Locul unde refugiații mănâncă hrișca și borșul roșu ca acasă (Europa Liberă)
Zeci de refugiați din Ucraina se bucură de preparate calde, gătite de un bucătar român și unul ucrainean, într-o cantină din Cluj. Pe lângă mâncarea oferită gratuit, refugiații sunt copleșiți că au în față o porție de mâncare ca acasă.
La Cantina Prieteniei / Idal’nya Druziv, deschisă recent pentru ei într-o zonă semi-centrală din municipiul Cluj-Napoca, bucătarul tradițional al asociației o Masă caldă – care a pus pe roate inițiativa – este dublat de o experimentată bucătăreasă ucraineană fugită din calea războiului.
Continuarea, pe pagina Europei Libere.
De unde a apărut ideea revizuirii tratatelor UE, susținută de Macron și von der Leyen și pe care aproape jumătate din statele membre, inclusiv România, nu o susțin (HotNews.ro)
Președintele francez Emmanuel Macron și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au declarat luni în favoarea modificărilor tratatelor europene pentru a face UE mai „eficientă și independentă”, propunere care se confruntă deja cu opoziție din partea a aproape jumătate din statele membre.
Demersul vine în contextul în care Parlamentul European a decis să sprijine, cu largă majoritate, propunerile Conferinței pentru viitorul Europei, un amplu proces de consultare a cetățenilor UE. Pe baza solicitărilor cetățenilor, eurodeputații au făcut apel în mod oficial pentru modificărea tratatelor Uniunii Europene.
România, între cele 13 țări care se opun revizuirii tratatelor.
„Nu suntem favorabili unor tentative neanalizate şi premature vizând lansarea” unei astfel de proceduri, scriu aceste ţări, între care Polonia, România şi Finlanda, potrivit unui text difuzat luni pe Twitter de Suedia, de asemenea semnatară.
Cele 13 state membre susţin că „nu exclud nicio opţiune în acest stadiu”, dar că vor să studieze mai întâi propunerile de reformă prezentate liderilor UE după dialogul cetăţenesc.
Anumite propuneri, precum acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European, solicitat de acesta, sau extinderea competenţelor UE în materie de apărare sau de sănătate, presupun o schimbare a tratatelor.
HotNews.ro prezintă documentul cu cele peste 300 de propuneri ale Conferinței pentru Viitorul Europei.
